Adesea amâni munca pentru mâine sau în ultimul moment? Vă simțiți vinovat sau vă criticați singur, dar nu vă puteți opri? În primul rând, să analizăm ce este procrastinarea. Apoi, analizăm câteva modalități dovedite de a face față acestui obicei prost.
Dintr-o perspectivă științifică, procrastinarea este un eșec de autoreglare în care o persoană amână în mod voluntar, dar irațional, o sarcină majoră. Deși tindem să asociem procrastinarea cu tergiversarea, ea se aplică, de asemenea, la treburile zilnice și la conversațiile potențial stresante.
Procrastinarea este un obicei, iar pentru a-l elimina, înlocuiți-l cu următoarele câteva modele:
1. 1. Stabiliți obiective mici – gândul de a finaliza o sarcină mare poate fi adesea copleșitor, așa că împărțiți-o în pași mai mici. Făcând ca obiectivele să fie realizabile vă va menține motivat. Cu toate acestea, dacă vă simțiți tentat să amânați toată munca, concentrați-vă pe pașii mici care trebuie făcuți acum.
2. Organizați-vă sarcinile – stabilirea unor programe detaliate și a unor termene limită pentru fiecare sarcină mică vă va ajuta să rămâneți pe drumul cel bun pentru a vă atinge obiectivele mari. Este o idee bună să stabiliți sarcini zilnice, săptămânale și lunare și să monitorizați în mod regulat executarea lor. Acest lucru vă va permite să acționați urgent și să faceți progrese în activitatea dumneavoastră.
3. Eliminați distragerile – mediul în care lucrați poate provoca amânarea. Pentru a face acest lucru, încercați să eliminați toate distragerile. Limitați accesul la rețelele de socializare, puneți telefonul mobil pe modul silențios, curățați și organizați spațiul din jurul dumneavoastră, eliminați sunetele deranjante etc. Un mediu calm vă va ajuta să vă concentrați asupra sarcinilor curente.
4. promiteți-vă o recompensă – acesta este un obicei mic, dar util, pe care îl puteți folosi pentru a vă inspira să realizați sarcina în cauză. Recompensează-te de fiecare dată când faci un mic pas înainte. Acest lucru ar putea fi timp pentru a accesa social media, timp pentru a mânca ceva gustos sau timp departe de calculator sau de mediul de lucru pentru o perioadă de timp. Recompensează-te observându-ți progresele și succesele, indiferent cât de mici ar fi acestea.
5. iertați-vă pentru că amânați – amânarea poate duce la gânduri de “leneș”, “neproductiv” sau “frivol”. Cu toate acestea, acest lucru nu va face decât să crească frustrarea și nu este niciodată bun pentru perseverență.
În societatea modernă, fenomenul procrastinării a devenit un subiect tot mai discutat și analizat, în contextul în care ritmul alert al vieții ne solicită eficiență și rapiditate în îndeplinirea sarcinilor. Procrastinarea, adesea etichetată drept „dușmanul ascuns” al productivității, este o provocare cu care se confruntă majoritatea oamenilor, indiferent de profesie sau statut social. A înțelege dinamica procrastinării și a dezvolta strategii pentru a o combate nu este doar un pas spre eficiență, ci și spre o stare de bine mentală și emoțională.
Nu vă învinovățiți și căutați îmbunătățiri. În acest fel, veți reduce efectele mentale negative, precum și procrastinarea.
Majoritatea oamenilor tergiversează din când în când, dar poate fi destul de obositor atunci când devine un obicei. Amintiți-vă că pașii mici vă vor ajuta să vă atingeți obiectivele și să abordați fiecare sarcină la timp!
Articol furnizat de: https://gasiti-job.com/lucru-in-romania/